duminică, 15 iunie 2008

Să ne amintim de EMINESCU

Aprindeţi luminile-n geamuri, copii
ca la un interzis şi furat pom de iarnă,
se-ntoarce, purtând în priviri poezii,
se-opreşte, părând că la dânsul vă cheamă,

se-ntoarce Poetul acasă, trecând
dinspre floarea salcâmilor înspre floarea de tei,
aprindeţi luminile, rogu-vă blând,
nu fie stingheri paşii săi!

bun venit pe acasă, bună ziua, Mihai,
te aşteaptă copiii, luminaţi în fereastră,
să-ţi privească trăsura, lunecând printre cai,
să-ţi sărute privirea, stingherită şi-albastră,

în oraşul din care ai plecat printre plopi
fără soţ, fără margini, fără umbră întoarsă,
dorul verii pândeşte, pe la colţuri, un ochi
să-l sărute, când ziua înspre noapte se varsă.

"Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată!"...

"Sara pe deal"

"La steaua"

"Crăiasa zăpezii"

"Pe mine, mie, redă-mă!"...

5 comentarii:

Anonim spunea...

Foarte fain lipiciul dintre imagini si versuri. Felicitari in special pentru prima imagine si titlul acesteia.

Unknown spunea...

Cel mai mult îmi place ultima fotografie - Pe mine, mie, redă-mă! - asemeni unui dendroid odată răsărit din pământ ce se întoarce "acasă"...

Anonim spunea...

trebuie sa spun ca imaginile se potrivesc perfect versurilor...trebuie doar sa ai putina imaginatie:)
Bravo si pentru celelalte posturi. Un om care isi ocupa mereu timpul cu cate ceva este un om valoros.

ogarafgan spunea...

ultima si a 2-a imagine, imi plac f f mult
iar Eminescu asta al vostru, mai mult ca al nostru, ma copleseste! mi-ai incalzit inima :)
ai facut ceva ce mi-ar fi placut sa fac eu!
felicitari! :)

Unknown spunea...

Frumos! Ca intotdeauna...