luni, 20 septembrie 2010

Paris 2 - fotografie de noapte (1)

Ca orice Nineacă ajunsă la Paris cu aparatul de fotografiat în paporniță, musai să fac și ceva fotografii de noapte-amurg. Din cele șase seri petrecute pe pământul francez, împreună cu amicii mei prezenți în aventură (Alecsandra Drăgoi, Radu Aneculăesi și Ovidiu Diaconu), am petrecut cinci asfințituri cu aparatele pe trepiede (sau în mâini, acolo unde trepiedele s-au dovedit nefolositoare).
De la început mărturisesc la poporul cititor că am plecat ca bouleanul la Paris cu un trepied Cullmann, foarte compact și ușor (pe motiv de valiză), dar care s-a dovedit pe teren a fi prea mic și prea sensibil la greutatea Canonului  EOS 7D și a obiectivelor din dotare. Și tot la Paris a plecat bouleanul având capătul de jos în materie de obiective la valoarea 24, adică 39,6 la captorul meu de 1,6. Puteam să iau obiectivul ăla nașpa de kit și mă descurcam onorabil. Da prostul rămâne prost și în ceasul al 12-lea...
Ar mai trebui stabilit ce și cum este cu fotografia de Travel. Ce facem când mergem într-un loc bătut și răs-bătut de catralioane de fotografi. Oricum ai da-o, imaginile vor semăna izbitor cu ale altor mii de fotografi care au trecut pe acolo. Ce mi-am propus eu în săptămâna petrecută la Paris? Doar să uit de rahatul numit Romanela. Să stau departe de boii care ne conduc și să fac câteva imagini pentru sufletul meu și, alte câteva pentru ”sufletul” unui calendar.


Prima seară, La Defense... Imagini ”clasice”, făcute de pe trepied, cu Grand Arche oglindindu-se în apa fântânii arteziene aflată pe la jumătatea esplanadei din Defense. A doua imagine este făcută cu un obiectiv Sigma 12-24, împrumutat câteva clipe de la Radu. Sunt imagini normale, făcute pe o vreme fără nici o adiere de vânt. În cea de a treia imagine se observă câteva mici unde de val în apă, făcute cu ajutorul unei monede. Piatră nu am găsit prin zonă.
Pentru cine vrea să vadă ora la care au fost făcute și condițiile tehnice, am lăsat exiful imaginilor.


Imagini făcute la crepuscul de la ultimul etaj al Tour Eiffel. Unul dintre colegii mei văzuse imaginile (asemănătoare cu 1 și 2) într-un album. Am ajuns pe la 18,30 în vârf. Și tot atunci am realizat că imaginile respective vor fi niște rateuri. Vântul puternic care bătea făcea imposibilă folosirea trepiedului. Datorită vibrațiilor, nu se putea sprijini aparatul sau obiectivul de grilajul de protecție. Neputând expune cu timp lung, automat fotografia pierde din spectaculozitate: străzile de o parte și de cealaltă a Senei fiind văduvite de dârele de lumină date de către farurile mașinilor în mișcare. Am făcut un compromis, crescând valoarea ISO la 1600 și expunând fracțiuni de timp cuprinse între 1/15 și 1/4 dintr-o secundă. Deasemenea, zgomotul de imagine a mai ”mâncat” puțin din contrastul fotografiei. Pentru mine a fost un rateu pe care l-am prevăzut și care, din păcate, a fost demonstrat.

Seara a treia. Imagini făcute de pe Pont de Neuilly la capătul dinspre Arcul de Triumf cât și la cel dinspre La Defense. Întrucât soarele apunea spre Defense, rezultând faptul că acea zonă se va întuneca mai târziu, am instalat trepiedele pe partea dinspre Arcul de Triumf. Am avut montat pe aparat un obiectiv 70-200, imaginile fiind făcute la focala de 200, adică 320 pe captorul meu 1,6. Pentru o imagine pe înalt, ar fi trebuit să montez dublorul de focală, operațiune la care am renunțat, pentru a nu se dezintegra trepiedul sub greutatea aparatului. Se poate observa la a doua imagine o încadrare diferită în partea stîngă față de prima fotografie, încadrare datorată unor panouri stradale mari aflate în cadru, panouri pe care la prima imagine le-am acoperit prin clonare cu frunzele copacilor. Spectaculoase sunt dârele colorate în galben sau roșu, date de farurile mașinilor care intrau sau ieșeau din tunel.
După câteva expuneri am schimbat locația, la celălalt capăt al tunelului, cale de aproximativ 300 de metri, spre Defense. În prim plan aveam o fântână arteziană (care se observă în prima imagine). Am urcat pe fântână și am făcut a doua imagine în care se văd luminile de la farurile mașinilor care intră sau ies din tunel, cât și, pe mijloc, liniile de metrou. A treia imagine am făcut-o cu obiectivul 50/1,8, obținând un joc interesant al prim-planului dat de către apă în dialog cu planurile date de către clădirile noi ale cartierului. Între prima și a cincea imagine este o diferență de 31 de minute (fiecare are exiful atașat).

Nu sunt imagini nemaivăzute. Le-au făcut și alți fotografi de mii de ori. Dar, îmi place să cred, pentru cei care vor citi aici, fiind puși într-o situație asemănătoare, greșelile mele îi vor ajuta să facă o fotografie corectă din punct de vedere tehnic, iar dacă va avea și un pic de suflet va fi ca un balsam pentru Fotograful anonim călător pe meridianele lumii. (Va urma)

7 comentarii:

cypy spunea...

superb!

teodora13 spunea...

Aceste foto fac Parisul si mai frumos! Bravo!

fotografu spunea...

frumoase imagini boierule, meseriase si pline de suflet.
Cred insa ca tehnica avuta la indemina e departe de ce trebuia... un fish, un 15 sau similar, un 300... cu atit mai mult sunt superbe imaginile...

OZOLIN DUŞA spunea...

Da Coane Dinule... trebuia. Dar cum dotarea este care este iar miloaga... M-am limitat la ce aveam. Mintea a compensat cât a putut lipsa tehnicii. Rămâne doar melancolia!...

Nina spunea...

SUPERB!!!
Imagini ce fac sa-mi doresc sa vad si eu Parisul :)

Florian ISPAS spunea...

Intr-adevar ai imagini profesionale de un inalt nivel si abia astept sa vad calendarul.
Eu cand am fost la Paris i-am fotografiat pe cei care dormeau si se cacau pe strada, pe malul Senei, asa sa nu creada bourul carpatin ca la ei e Raiul si la noi Iadul. Am vizitat 7 orase din Franta si Parisul il pun pe primul loc la mizerie si scarbosenie pot spune chiar in fata Bucurestiului. In schimb, e o placere sa te plimbi prin Blois, Tours, Orleans, si altele de care n-a prea auzit lumea.

setter spunea...

frumoasa toata seria modestule! felicitari pntru postarea de exceptie si explicatiile daruite cu generozitate...