miercuri, 30 mai 2012

În marginea umbrei 13



foto oZo/respirare Manon

 
În braţele lui


Soarele despletindu-şi culorile de apus îşi răsfira domol pe faţa Dunării degete prelungi de jar potolit.
Sălcii vinete îl priveau de pe mal, aruncându-i la răstimpuri ocheade verzi de frunze înfiorate şi îmbrăţişau ondulat glezna subţiată a vântului.
Câte un pescar negru, pe barca-i întunecată, neauzit de a lungul cheilor, ferindu-mă, fără s-o ştie, de cioburile vreunui zgomot.
Dorul meu mut îşi strânse sufletul pe luciul apei şi se repezi săgetat cu ţipăt de pasăre nemaivazută, spre crucea cerurilor…
Plouă peste mine cu fulgi de lumină
Şi mi înfloreşte înserarea prin gaura neagră din piept. 




2 comentarii:

david sorina spunea...

o imagine ce-mi place mult...

Alexandrina Cristea-Olaru spunea...

cate vibratie ,in fiecare virgula si punct si exclamare...superb... si trist