Botoșani, pam pam 2 !

Duminică, la 10 fără 10 apare și omul meu.
- Mata trebuie să faci fotografii?
- Bună ziua, eu.
- Da să știi că mai mult de 5 minute, maxim 10 nu pot să stau.
- Îmi ajung 10 minute.
Descuie poarta, deschide ușa, întrerupe alarma, intru, jupesc trepiedul de husă, înșurubez aparatul, aleg primul cadru...
- Vă rog să aprindeți luminile.
- Cum adică? Așa un aparat scump și nu poate face poze fără lumină?
- Nu prea poate, vă rog să aprindeți, durează doar câteva minute. Mă mișc repede.
- Nu pot, curentul e scump, s-a scumpit kilowatul...
- Faceți un efort, vă rog, este pentru album.
- Ce mă interesează pe mine de album? curentul e scump...
Cu chiu cu vai aprinde câteva candelabre.
- Și pe cele de la chivot, vă rog, și lateralele.
- Nu pot, nu știu de unde...
- Și acum 10 ani tot așa mi-ați spus. În 5 minute nu se consumă nici 2 kilowați. Vi-i plătesc.
- Domnule, pe mine mă costă bani. N-am!
După fiecare declanșare mai stinge câte un candelabru. Trei minute a durat toată tărășenia. Încă 2 să strâng și să ies pe ușă. După dialogul de mai sus, nimic din istoria zbuciumată a poporului respectiv nu mă mai miră.