Vara promisă

Cât inima mea... (daţi clik pe ele să le vedeţi mari)

Gândul hoinar

Fiecare trage sau împinge la o căruţă care este sau nu este a lui. Dacă este sau nu a lui, asta o stabileşte Cel de sus. Noi suntem doar cu împinsul. Sau trasul... Important este că ne asumăm această povară. Mă uit pe bloagele prietenilor. Imagini frumoase, gânduri la fel, chestii pe care nu le ştiam şi le-nvăţ acum, informaţii despre tot ce mişcă-n lumea fotografiei. Şi asta este bine. Câteodată stau aşa, ca bou-n coadă şi fac o retrospectivă. Proprie şi personală. 26 de ani de fotografie. Mai buni sau mai răi. Dar ai mei. Nu aş da nici o secundă din ei pentru nimic din lumea asta. Doar că, în ultima vreme m-a bătut de câteva ori gândul să mă las. Unii s-ar bucura. Alţii s-ar întrista. Mi-ar face plăcere să cred că ultimii ar fi mai numeroşi decât primii. Cine poate şti.
M-a bătut gândul... Dar ştiu că nu va fi aşa. Praful ăla de stele pus de ursitoare, la naştere, în scutece străluceşte mai tare ca niciodată. Asta e viaţa Prieteni. Mereu se găseşte câte un capăt de la care să porneşti scuturându-te de praf!...

Câteva... Ceva.

Aproape o lună de când nu am mai trecut pe aici. Pauză? Vacanţă? Lehamite? Cine ştie. Probabil câte puţin din toate. Şi bune şi rele prin zonă:

- La capitolul BINE: La vitta e bella. Nu este vorba de film. Este vorba de clipele mele. Am scăpat şi de cămin, m-am şi angajat cu legitimaţie valabilă de la 15 iulie, Copiii de la Cafenea mă bucură cu realizările lor, Proiecţiile de pe Lăpuşneanu s-au bucurat de succes. Ce mi-aş putea dori mai mult?

- La capitolul RELE: A crăpat obturatorul la aparat. Se va rezolva şi treaba asta, sper...

Deci, Prieteni, linişte şi pace în suflete. Cineva acolo sus le potriveşte pentru noi. O fi de bine? O fi de rău???

Pete în caniculă...

Astă iarnă, din trenul de Timişoara (ce-mi doream să fie cald... acum e taman pe dos...).

Flu-bâz...

Duminică, Poiana cu Statui.

Romanţă cu ochi pe mijloc!...

Moara

Un Prieten

Bran, iunie 2009, Seminarul de fotografie "Fotogenica", workshopul "Nud & Glamour"

Dinu Lazăr este mai mult decât un mare Fotograf. Este un Prieten. La Bran ne-a vrăjit cu seminarul Domniei sale!... Este greu să adun cuvintele. Se vor găsi destui să sară-n sus că-l perii. Dar, în adâncul sufletului, câteva cuvinte se şoptesc: mulţumesc Coane Fotografule!...

Street photo?

Atunci când nimic nu mai este de spus....