Până la urmă am fost doar patru oameni cu aparatele de fotografiat la Slobozia. Un sat uitat de lume, la vreo cinsprezece kilometri de Iaşi. Faţă de primăvară, am observat schimbări majore: la prima intrare în sat s-a pus piatră. Dar nu de aia concasată care să intre în pământ şi să se poată merge şi când e plouat, ci piatră rotundă de râu, de nu mai intră maşina pe uliţa satului. Mare bătaie de joc!... Se cunoaşte că au fost alegeri de primar. Dacă în primăvară totul arăta jalnic, acum multe dintre case au gardurile vopsite şi au fost renovate. Culori ţipătoare, da oricum, mai bine aşa decât nimic. Cât priveşte primarul, cel vechi a fost reales, numai că Domnul l-a chemat la el chiar în ziua succesului. Altul nu mai au de atunci...
Vom mai merge o dată, iar peste vreo trei săptămâni vom face o expoziţie la "bar la Gică". Vreo 200 de imagini 13x18, pe care oamenii care se regăsesc în fotografii să le ia acasă. Are Dom Gică un gard numai bun de înfipt pionezele cu fotografiile în el!...
Cam asta e...
Vom mai merge o dată, iar peste vreo trei săptămâni vom face o expoziţie la "bar la Gică". Vreo 200 de imagini 13x18, pe care oamenii care se regăsesc în fotografii să le ia acasă. Are Dom Gică un gard numai bun de înfipt pionezele cu fotografiile în el!...
Cam asta e...