miercuri, 11 iunie 2014

11.06.2014 - despre Fotografie cu dragoste - 162


Astăzi Alexander Hausvater își sărbătorește ziua de naștere. Pentru cei mai puțin familiarizați cu teatrul, Hausvater este unul dintre cei mai importanți regizori contemporani, cu multe spectacole care nu pot lipsi dintr-o istorie a teatrului românesc...
L-am cunoscut acum ceva ani la Botoșani când a montat ”Paradisul terestru”. În timp ”l-am urmărit” fotografiindu-i, când am putut, spectacolele. S-au adunat 12 la număr. Discutasem să facem un album, ”Hausvater - cel mai frumos anotimp” care ar fi trebuit să fie lansat în noiembrie anul trecut la Festivalul de teatru de la București. Doar că am fost lăsat singur la un moment dat și nu mi-am permis să investesc peste 2000 de euro în tipărirea exemplarelor pentru lansare. Și atunci am șters tot. Imaginile editate, proiectul. Doar RAW-urile au rămas pe harduri.

Este un om fantastic. Ca regizor. O fire mereu iscoditoare, mereu surprinzătoare, mereu gata de sacrificii pentru a-și aduce pe scândura scenei ideile de spectacol. Genul de om care poate face din nimic bici și pocnește cu el. Sufletește m-am simțit foarte aproape de el. M-am regăsit în spectacolele sale și... culmea, scene din unul dintre ele, Adam și Eva, le-am visat cu ceva vreme înainte de a fotografia premiera. De-ale vieții și de-ale creatorilor...
Nu știu dacă albumul va mai ieși vreodată. Este o bucată din sufletul meu și este o lucrare unică în literatura de specialitate, dar... Destinul le va așeza pe toate. Sau nu!

Adam și Eva - T N Timișoara

Trubadurul - Opera Națională București

Arborele tropicelor - T N Iași

Amoc - Teatrul Arad

Poveste de iarnă - T N Timișoara

Păpușarul - Teatrul evreiesc București

Paradisul terestru - Teatrul Botoșani

10.06.2014 - despre Fotografie cu dragoste - 161

Despre ”decupaj” (sau încadrare) am mai vorbit și voi mai vorbi. Memoria acestuia (decupajului) bântuie pe orice fotograf normal la cap. Ea se formează văzând imagini, uitând imagini, comparând imagini, iubind imagini, urând imagini. A avea ”știința” de a reține doar esențialul din ceea ce vezi cu ajutorul aparatului de fotografiat este visul oricăruia dintre noi, cei care facem fotografie.
Imaginile de mai jos sunt făcute acum câțiva ani la Putna. O veche fabrică părăsită, ca mai toate din România, doi ”bărzăuni” crescându-și puiul. Distanța pe care m-am deplasat să fac fotografiile nu a depășit 100 de metri. Rezultatul...