Mai tragem o raită

Scurtă poveste de Dragoste

Tot ce rămâne...

Amintire despre clipa în care parcă

s-a rupt cerul și a căzut pe pământ,
speranța a murit cu zâmbetul pe buze,
norocul a fugit cu trenul de 12 noaptea.

restul este numai tăcere!

Curs de Inițiere în Fotografie la Iași

Detalii pe: http://www.fotoiasi.net/curs-de-initiere-in-fotografie-hobby-photography-15-septembrie20-noiembrie-2012/

Liniște în Paradis

Venice 29

Venice 27

Venice 26

Venice 25

Până luni vom face o pauză. Mai este de fotografiat pe undeva. În 12 zile, de când m-am întors de la Veneția, am postat 29 de fotografii, un reportaj în culori de pe străzile orașului din lagună. Alte 25 de imagini așteaptă să fie postate, fiecare vorbind despre ceva, având o poveste, un gând mijit în geana ochiului, un zâmbet înflorit în colțul de jos al buzei. La un loc imaginile pot alcătui o expoziție interesantă, mai ales pentru cei care practică fotografia de stradă. Și? La ce ar ajuta? Sunt puțini fotografi în Iași care au puterea de a discerne. De a trece dincolo de ”îmi place” sau ”nu îmi place”. Lipsa de cultură (vizuală), lipsa de bun simț, prostia și nesimțirea te urmăresc la fiecare pas. Suficiența acestor indivizi te învăluie și-ți murdărește sufletul.  Ar fi multe de scris, dar chiar am certitudinea că ”semințele” vor întâlni doar pământ sterp.

Pe blogul său Mihai Cantea vorbea despre fotograful care face într-un an 10-20 de imagini cu adevărat bune. Discuția asta este de multă vreme. Nu sunt de acord cu această ”recoltă” sărăcăcioasă. Acum vreo 25 de ani doi moldoveni enervau la maxim juriile snoabe și tradiționaliste ale saloanelor de fotografie din România: dacă regulamentul cerea 4 fotografii ei trimeteau câte 15, dacă cerea 8 imagini primeau oamenii câte 20. Și se ofuscau: ”domne, trimit ăștia la un loc atâtea imagini bune câte nu facem noi în 7 ani”... Unul dintre moldoveni era Dan Mititelu. În trei expozitii a pus pe simeze în luna iunie fix 120 de fotografii de stradă, imagini făcute în ultimul an. Din păcate nu știu câți le-au înțeles. Probabil că foarte puțini. Nu am putut fi la primul vernisa de la CCF, dar nu am putut să nu remarc că la cel de al doilea, de la Biblioteca Austria, au lipsit câțiva din ”strădarii” care se entuziasmaseră la primul vernisaj. De fapt ei nu au înțeles ce văzuseră prima dată și nu s-au mai obosit să se mai uite încă o dată ca rața la fulger. Dan este un fotograf complex. Pentru mine este o plăcere să-i privesc fotografiile cu inima. Îl înțeleg în fiecare declanșare, în fiecare respirare. Pentru cei care nu-l cunosc și trebuie să-i privească imaginile cu mintea... este un calvar!

Venice 24

Venice 23

P.S. (Venice 22)

Cum vine treaba: când unul îți spune că ești beat, te superi și o faci pe-a nebunul: https://shakaphoto.wordpress.com/2012/07/23/eu-si-pe-unde-si-fotografia/

Când îți mai spune și al doilea, te ofuschezi și mai tare și vrei să-ți iei jucărelele să pleci: http://www.foto-magazin.ro/forum/viewtopic.php?p=126377&highlight=#126377

Hai sictir, MĂGARULE!

(topicul de pe Foto Magazin unde Andrei Pandele îi spunea colegului ieșean același lucru care i-l spusesem și eu acu ceva vreme - că face fotografie PE stradă și nu DE stradă - a fost scos la cererea expresă a autorului său, care, după ce inițial se inflamase - caracteristic pentru el - scria că ”a înțeles foarte bine că mai are de învățat, bla, bla”. M-aș fi așteptat să-și șteargă și blogul unde are fix aceleași fotografii despre care el a ”înțeles” că nu este ceea ce ar trebui să fie. Aiurea. Omulețul a aplicat exact tactica struțului: capu-n pământ, ștergem urmele și-i dăm înainte cu tupeu. De, la gâtul marelui Andrei Pandele nu poate sări. Încă. De urmărit Blogul băiatului și mai ales FB-ul unde poți să te distrezi gratis la sfaturile și cugetările despre fotografie pe care le dă la cei asemeni lui.

I-am acordat prea multă atenție lui Andrei Weingold. Și nu a meritat!)

Venice 21

Era s-adorm fără să-i bucur pe copiii străzii cu altă imagine de la Veneția: doi și două și multe... bagaje!