Un concurs de fotografie, cât de mare sau mic ar fi el, nu-l pornești dacă nu ai puse la punct toate amănuntele. Despre dGigi Photo de anul trecut am mai scris. Cel de anul acesta am crezut că va fi altceva. Mai ales că, împreună cu doi colegi din Iași, Radu Aneculăesi și Adrian Cuba, am acceptat să dăm o mână de ajutor în ceea ce privește jurizarea. Acum câteva zile am constatat că nu erau trecute premiile pentru care ar fi trebuit să se bată colegii mei participanți la competiție. Am discutat cu domnișoara care se ocupă de bucătăria concursului și mi-a spus că, în afară de niște cursuri on line de fotografie nu au nimic la premii. Rugămintea a fost să rezolve această problemă până azi. Mai pe dimineață m-a căutat, urmând să revină cu un telefon pentru a ne întâlni și discuta. Nu s-a întâmplat asta...
Un concurs fără premii NU EXISTĂ. Nu vreau să fiu părtaș la o minciună. Oricât de mică sau de mare ar fi ea. Nu pot minți pe cei care speră ca fotografiile lor să cunoască Clipa de Glorie. Era mai bine să se spună de la început: ”nu avem fonduri, vă dăm doar o hârtie făcută pe imprimantă”. Era mult mai corect.
Asta este. Începând din clipa apariției acestui post, Ozolin Dușa nu mai face parte din Juriul Digi Photo. Colegii mei vor alege cum vor crede de cuviință.