Concurs de fotografie la Iaşi

"Forumul studenţilor din cadrul Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" Iaşi(forum.cs.tuiasi.ro) în colaborare cu Asociaţia Studenţească „Tineri pentru Viitor”(astv.ro) organizeaza o serie de evenimente cultural educaţionale destinate studenţilor. Prmiul eveniment este reprezentat de concursul de fotografie artEgo, desfăşurat în perioada 28 mai - 28 iunie."

Unul dintre organizatorii acestui proiect, Dan Mutescu, m-a căutat de câteva zile... Entuziasmul de care a dat dovadă în demersul său, chiar dacă cunoştinţele în domeniul fotografiei sunt, cum era şi de aşteptat, la nivel mediu, m-a determinat să încerc să îl ajut. În această încercare, lângă mine va fi şi Adrian Cuba. Ce putem face noi? Să asigurăm o jurizare corectă imaginilor care vor veni la concurs!...

Detalii despre această manifestare găsiţi la: http://www.cs.tuiasi.ro/

Succes!...

Album-eveniment cu ouă încondeiate

Ieri m-a sunat o Doamnă deosebită, la care ţin foarte mult, Dr. Etnolog Angela Paveliuc Olaru. Acum vreo doi ani am pornit împreună macheta unui album cu ouă încondeiate din zonele Botoşani şi Bucovina. Avea o cercetare făcută acum aproape cincizeci de ani, cu desene şi posedă o colecţie impresionantă de ouă încondeiate. Albumul a fost tipărit de către editura Art XXI din Iaşi, aparţinând reputatului critic de artă Valentin Ciucă. Contribuţia mea au fost fotografiile şi procesarea lor. Abia aştept să-l văd!...

Clasa de desen

"Clasa de desen"... Imagini făcute prin '90, pe Kodak T-MAX. În atelierul bunului meu prieten de atunci Gheorghe Stanciu. Ripi, cum îi spun cunoscuţii. L-am cunoscut prin '84, pasionat fără scăpare de fotografie. Are o colecţie fantastică de imagini cu Botoşaniul demolat înainte de '89. Casă lângă casă. O istorie pe care nimeni nu o mai poate rememora fără ajutorul imaginilor sale. Din păcate, nu cred că vreodată va interesa pe cineva. Am umblat cu el pe coclaurii din jurul Botoşaniului şi am fotografiat. Atunci, la început, atelierul lui m-a fascinat. Prin tablourile pe care care le picta. Prin toate "nebuniile" pe care le strângea acolo de la casele demolate. Teracote, cahle, ornamente de tablă... Are o colecţie impresionantă şi valoroasă de piese de ceramică tip Cucuteni, scoase din malul Prutului, de la Ripicenii natal. Unele piese sunt mai valoroase decât cele de la Muzeul Judeţean de Istorie. Are o mână fantastică pentru detaliu. Din păcate, de mulţi ani nu a mai pictat. Ar fi devenit un nume greu în pictura românească. Face doar icoane pe sticlă. Cu tuşa subţire, ca un fir de păr. Deosebite... Boem incurabil, casa lui este Atelierul de la Liceul de Artă. Elevii care au şansa să fie îndrumaţi de el, copiii lui. Face totul pentru ei. Şi sunt ai naibii de buni. Toate premiile sunt ale lor... Câţiva dintre elevii lui de acum mulţi ani, în imaginile de mai sus. Şi el, vrăjitorul, Prietenul pe care, chiar dacă viaţa ne-a despărţit, îl mai revăd uneori. Dar îi port dorul în suflet!...

Şi, parcă şi eu eram mai tânăr... Şi, sigur, mai nebun!...

Dinu LAZĂR... mai mult decât un PRIETEN

În dialog cu participanţii la Atelierul de fotografie

La finalul Sesiunii, împreună

Foto: Ştefan Abageru

Împreună cu Dinu Lazăr, tineretul fotograficios ieşean (categoria "vulturi pleşuvi")

De la stânga la dreapta: Dan Mititelu, Mihai Cantea, Ozolin Duşa, Dinu Lazăr, Radu Aneculăesi, Liviu Chirica, Adrian Cuba.

A dărui!... Este tot ce poate face mai bun, mai înălţător un OM pe parcursul vieţii. Sâmbătă Dinu Lazăr a fost la Iaşi, la sesiunea dedicată Peisajului din cadrul Atelierului de fotografie. Timp de o oră a vrăjit asistenţa. Timp de o oră, unul dintre cei mai mari fotografi români a respirat alături de mine, de tine. Şi-a lăsat treburile prin Viena şi a venit pentru a fi alături de noi. Promisese. Şi promisiunile făcute Prietenilor se respectă. Întotdeauna!...

Ce aş mai putea spune... Mulţumesc!...

Întâlnirea - Taina - Mărturisirea MINCINOASĂ

A trecut şi a doua ediţie a Festivalului de Teatru EUROART de la Iaşi. Şapte zile cu 21 de spectacole. O "lume" diversă închipuită de către actori. Dintre spectatori, unul singur a reuşit să vadă altceva decât ceea ce era de văzut pe scenă.
http://blog.ziaruldeiasi.ro/emilia.chiscop/?p=150
http://blog.ziaruldeiasi.ro/emilia.chiscop/?p=152
Doamnă sau Domnişoară, persoana respectivă este, în primul rând, ziarist. Iar dacă a mers undeva să scrie ar fi trebuit să o facă conform deontologiei de care, sunt sigur, se prevalează de fiecare dată când are ocazia.
Dacă ar fi "văzut" spectacolul la care se referă în primul link, conform "adevărului" pe care-l ţine în braţe, ar fi trebuit să fie sinceră cu dumnealor, cititorii: Gioni Răducanu a fost "deranjat" de cineva care făcea fotografii acolo (şi erau, în afară de mine, vreo şase oameni), numai că acela spre care a arătat era chiar omul care făcea fotografii pentru Ziarul de Iaşi, unde Doamna-Domnişoară munceşte!... Tot acest spectacol am stat în rândul 7 sau 8 al sălii, lângă actorul Florin Mircea şi am tras, în total, 15 cadre!...
La fel, dacă ar fi văzut şi celălalt spectacol la care face referire în al doilea link, dintre toţi cei "mulţi fotoreporteri care au blitz-uit într-una plimbîndu-se prin sală ca Vodă prin lobodă", eu am stat tot spectacolul pe un scaun şi am tras, în total, 18 cadre!...
Nu ştiu care au fost raţiunile acestei Doamne-Domnişoare când şi-a dezinformat cititorii. Nu sunt un Înger atunci când fotografiez, mai sar şi calul, dar, de obicei, la acest gen de manifestări mă temperez, tocmai pentru a nu deranja. Dacă ar fi avut normalul gest de a veni la mine să-mi spună că o deranjează ceea ce fac, o asigur că am fi avut un dialog civilizat şi, poate, constructiv. Dacă l-ar fi întrebat pe Adi Aftene, directorul Festivalului, ar fi aflat că imaginile pe care le fac sunt pentru arhiva acestui Eveniment. La fel ca şi acelea de la ediţia de anul trecut, pe care, sunt sigur, le-a accesat pe saitul oficial al Festivalului.
Măgării se fac cu duiumul în presă. Nu înţeleg de ce Doamna-Domnişoară a trebuit să mai facă una. Şi la îndemnul cui!...

Întâlnirea - Taina - Mărturisirea 4

"Sânziana şi Pepelea", după Vasile Alecsandri, Teatrul Naţional Bucureşti

De la stânga spre dreapta: Ileana Olteanu, Mircea Albulescu, Marius Bodochi şi Tomi Cristin. Regizorul Dan Tudor a pus în scenă un spectacol reconfortant, jucat cu aplomb pe muzică live de către actori. Deşi nu este o capodoperă, plăcerea de a juca şi a se juca a actorilor s-a transmis şi sălii, emoţionând.

"Cânta maică-mea în far", de Gilles Granouillet, Teatrul Naţional "Marin Sorescu" Craiova

Un spectacol ciudat, de dialoguri, monologuri, poezie şi improvizaţie. O felie de viaţă "întoarsă" văzută prin ochii a doi copii. Doar rabdarea şi... răbdarea te ajută să-l descifrezi până la capăt. Un recital de joacă al unuia dintre marii actori craioveni, Ilie Gheorghe.

"Dragostea durează 3 ani", după Frederic Beigbeder, Compania de teatru "D'AYA" Bucureşti

Pentru cine a văzut spectacolul de la ediţia trecută cu piesa "Hell" al aceleiaşi regizoare, Chris Simion, acesta este, în mare, la fel, numai că are alt text. În acelaşi registru de joc şi Cristi Iacob, interpretul principal (în imagine se mai văd Adriana Trandafir şi Gabriela Iacob). Totuşi, un spectacol antrenant, cu multe situaţii comice, în care ne regăsim fiecare câte un crâmpei din viaţă.

"Soţia lui Sakhalin", de Elena Gremina, Teatrul "ApARTe" Moscova

Un recital actoricesc aşa cum numai interpreţii ruşi ştiu să îl pună în scenă. Cele două reprezentaţii din Moscova au constituit o experienţă interesantă pentru spectatorul prezent în sală. Păcat de problemele cu titrarea.

"Visul unei nopţi de vară" de William Shakespeare", Teatrul "Mihai Eminescu" Botoşani

Un spectacol dans, în care textul piesei lui Shakespeare este mai mult un pretext. Prin coregrafia concepută, Victoria Bucun a reuşit să salveze viziunea regizorală a actorului Volin Costin, dându-i coerenţă, ritm şi credibilitate. Inspirate şi luminile, care reuşesc să rotunjească reprezentaţia. Până la urmă, un superb spectacol de echipă, care i-a încântat pe cei prezenţi.

Întâlnirea - Taina - Mărturisirea 3

"Variaţiuni enigmatice" de Eric Emmanuel Schmitt, regia Claudiu Goga, Teatrul "Nottara" Bucureşti.

A fost o poveste despre dragoste şi moarte, despre dragoste dincolo de moarte. Cu doi actori diferiţi ca stil şi temperament de joc... dar cu un fantastic rafinament în replică şi gest.

Un Monstru sacru, Alexandru Repan şi un mare actor, Mircea Diaconu, ne-au purtat prin naturaleţea rostirii lor până la hotarul de lacrimi!...

Întâlnirea - Taina - Mărturisirea 2

"Zaruri şi cărţi", după Tommy Mcweeney. Teatrul Luni de la Green Hours. Regia Florin Piersic Jr. Distribuţia: Florin Piersic Jr. şi Petre Fumuru.

Câteva imagini prin care puteţi avea acces la un paradox: din toată atitudinea lui în scenă, mi-am dat seama cât de mult a muncit Florin Piersic Jr. pentru a scăpa de povara numelui tatălui său. Din păcate (sau din fericire?), nu a prea reuşit. Când rolul îl fură, când patima se dezlănţuie, diferenţa dintre ei se rupe. Aceleaşi gesturi, aceeaşi mimică. Doar vocea diferă. Iar fizionomia... din ce în ce mai mult Juniorul seamănă cu Piersicul tinereţii mele!...

Întâlnirea - Taina - Mărturisirea 1

Întâlnirea: ieri seară la Teatrul Luceafărul. Protagoniştii: Ion Caramitru, Gioni Răducanu şi noi.
Taina: Spectacolul extraordinar de muzică şi poezie.
Mărturisirea: Nichita Stănescu!...

Câine alergând peste orizont la apusul soarelui

Botiza, aprilie 2008