"Din seria tinoavelor din prima grupa situate la altitudini situate intre 900 si 1300 m, la limita inferioara a molidiselor, pe sisturi cristaline, gresii permiene si argile eocene, ne-am oprit la cel cunoscut sub denumirea de “Molhasul Mare de la Izbuc” sau “Tinovul cel Mare” sau “Mlastina cu lacuri”, care are statut de rezervatie naturala, fiind si cel mai autentic tinov din zona. Acesta se gaseste pe terasa dreapta a vaii Izbuc, afluent al Somesului Cald, la o altitudine de aprox. 1000 m."
Cam asta se găseşte scris pe net. Dar ca să-ţi dai seama de ce este acolo trebuie să poţi păşi pe stratul de muşchi mustind de apă, să vezi plantele care răsar din stratul de turbă de dedesubt, să-l cuprinzi cu privirea. Este un teritoriu extraordinar. O altă lume pe care ai şansa, tu, muritorul de rând, să o vezi. Să o asculţi. Din păcate, în foarte puţină vreme, omul va distruge şi această "gură de Rai"!...
Cam asta se găseşte scris pe net. Dar ca să-ţi dai seama de ce este acolo trebuie să poţi păşi pe stratul de muşchi mustind de apă, să vezi plantele care răsar din stratul de turbă de dedesubt, să-l cuprinzi cu privirea. Este un teritoriu extraordinar. O altă lume pe care ai şansa, tu, muritorul de rând, să o vezi. Să o asculţi. Din păcate, în foarte puţină vreme, omul va distruge şi această "gură de Rai"!...
5 comentarii:
frumos (in)scrisul tau! si din pacate, la ultima parte, foarte adevarat
Ospăţul meu v-aşteaptă pe vârfuri, printre stânci.
Nu-i nimeni mai aproape de stele decât mine,
Nici mai aproape nu e de hăurile-adânci.
Şi nimeni pân-acuma nu s-a urcat spre mine
Să guste din ospăţul întins pe vârf de stânci.
Dar iată-vă, prieteni atât de aşteptaţi.
De ce în ochii voştri văd spaimă şi mirare?
N-a mai rămas în mine nimic din ce ştiaţi?
Pas, vorbă, chip - schimbarea e-atât de-ngrozitoare?
Nu mai sunt eu acela pe care-l căutaţi?
Şi cel ce sunt acuma vă miră şi vă doare?
Trimiteți un comentariu