luni, 6 octombrie 2008

Aduceţi copiii la Teatrul Luceafărul!... (2)

Festivalul Internaţional de Teatru pentru Copii şi Tineret, Teatrul "Luceafărul" Iaşi, ziua a II-a

"Hamlin", Teatrul de păpuşi "Flexiton", New York, S.U.A.
Concepţia şi regia spectacolului: Craig Marin

Disputat într-o sală mică arhiplină, spectacolul a beneficiat de păpuşi viu colorate, mai puţin întâlnite în această parte a Europei. Mie mi-a dat impresia, mai degrabă, de show de televiziune, gândul fugindu-mi la spectacolele Muppets: într-un orăşel invadat de şobolani, o fetiţă cu handicap se implică în rezolvarea acestei probleme care tinde să-l falimenteze pe tatăl ei, producător de brânzeturi. Pentru aceasta, trebuie angajat un "cimpoier" (aici o pisică), care, cu vraja cântecului său, să scape oraşul de şobolani. Odată terminată această treabă (foarte frumoasă proiecţia de cartoane închipuind şobolanii încolonaţi după "cimpoier"), primarul orăşelului refuză să plătească serviciul prestat. În naraţiune mai intervine şi un gândac, până la urmă totul terminându-se cu bine. Deşi jucat în limba engleză, spectacolul i-a captivat pe copiii din sală, mai ales că, la final, autorul său a mai oferit un mic bonus prin showul desenelor pornind de la un număr preferat de copii. Antrenant, captivant, bine venit!...

"Facerea lumii", Teatrul "Gulliver" Galaţi
Regia: Attila Vizauer, după o legendă din Popol Vuh, cartea sacră a vechilor mayaşi

Teatru de umbre, cu un domn, Povestitorul, aflat la vedere, care spune câteva cuvinte la începutul şi sfârşitul spectacolului. În rest stă pe un scaun şi răsfoieşte, chipurile, paginile cărţii din care citeşte. Restul timpului, de fapt al poveştii, curge banda pe care este imprimat textul a ceea ce se întâmplă pe cele două ecrane translucide. Dacă ceea ce se aude în difuzoare nu ar fi fost realizat cu măiestrie, Attila Vizauer fiind regizor de teatru radiofonic, spectacolul ar fi fost un mare eşec. Aşa, copiii au stat cuminţi ascultând o poveste captivantă despre facerea lumii, poveste pe care ar fi putut-o foarte bine asulta la radio sau la căşti, fără să vadă şi ceea ce se întâmplă pe ecrane. Cu puţină muncă şi cu personajele necesare (interesantă concepţia lui Mihai Pastramagiu, scenograful spectacolului), această montare ar fi putut fi pusă, cu acelaşi efect, şi la anul I al unei facultăţi de profil.

"Petruşka", Compania "Mariska Nord Cysoing", Franţa
Adaptare liberă după baletul lui Igor Stravinski în regia lui Isabelle şi Jean Bouclet

Aflat în Sankt Petersburg, Marele Marionetist îi îndeamnă pe curioşi să vină la spectacolul său, prezentându-le câteva păpuşi, printre care şi pe Petruşka. Acesta din urmă, rămas singur în castelul care închipuie spaţiul de joc, se hotărăşte, împreună cu prietenul său Pantin să-şi arate măiestria în faţa spectatorilor. Petruşka este îndrăgostit de o tânără balerină care, la rândul său, este iubită de către Aruncătorul de săbii. Între cei doi pretendenţi se dă o luptă în urma căreia Petruşka rămâne fără sforile care-l ajutau să se mişte. Disperat, Pantin îl cheamă pe Vrăjitor care cu ajutorul descântecelor şi al prafului de stele îl readuce la viaţă pe Petruşka, totodată pedepsindu-l pe Aruncătorul de săbii. Petruşka o regăseşte pe balerină, moment în care Marele Marionetist apare în scenă pentru a-şi susţine spectacolul.
Beneficiind de păpuşi foarte frumoase şi bine confecţionate, cei doi autori (eu la aplauze am văzut în loc de un domn şi o doamnă... doi domni) închipuie un spectacol frumos şi antrenant. Din păcate cu două lungimi care puteau fi evitate având în vedere că acesta se joacă de multă vreme şi cu o mânuire aproximativă a marionetelor, ceea ce la un asemenea nivel este de neconceput!...

Programul de mâine, marţi 07 octombrie:

ora 10, sala mică
CHRISTODOULOS ANTONIOU PAPHIOS, NICOSIA CIPRU
Copacul bântuit (Stichiomeno dentro)
Text şi interpretare: Christodoulos Antoniou
Regie: Antonis Antoniou
Scenografie: Cristodoulos Paphios
Muzica: Muzică populară din Cipru
La începutul spectacolului ni se înfăţişează Karaghioz, reprezentând sărăcimea oraşului, stând de vorbă cu fiul său despre bunul mers al învăţăturii acestuia din urmă. Deodată, în poarta palatului îşi face apariţia Paşa. Acesta îl cheamă pe Hadjivat şi îi porunceşte să anunţe public că în piaţa centrală se află un copac bântuit pe sub care nimănui nu-i este îngăduit să treacă. Hadjivat îl roagă la rândul său pe prietenul său Karaghioz, să-l ajute să anunţe aceste veşti îngrijorătoare. Velingekas, unul dintre străjerii palatului, trece pe sub copac şi este transformat în câine. Aceeaşi soartă o împărtăşesc şi Dionysos, care este transformat însă în păun, Stavrakas, devine şarpe şi Karaghioz însuşi, care devine măgar. În loc de Hadjivat, apare un berbec, iar în final Barba Georghis, ciobanul de la munte, ajunge cămilă. In final, datorită lui Karaghioz, toţi redevin fiinţe omeneşti. Viaţa reintră în normal, iar oamenii continuă să treacă fără grijă pe sub copacul cândva „bântuit”.
Spectacol pentru copii, jucat în limba greacă (50 min)

ora 11, sala mare
COMPANIA MARISKA NORD Cysoing FRANŢA
PETRUŞKA

ora 13, sala mică
Teatrul GONG Sibiu
Cenuşăreasa
după Charles Perrault şi Fraţii Grimm

Spectacolulul a fost distins, printre altele, cu Premiul de excelenţă pentru reconsiderarea tehnicilor tradiţionale ale teatrului de păpuşi, în cadrul Festivalului Bucurii pentru Copii- Spectacole de Colecţie Bucureşti-2006. Povestea, o adaptare după clasici al literaturii universale, este rostită cu cuvintele copiilor de astăzi, iar scenariul este o adaptare în care poveştii cadru i se alătură un plan secund, al unei fetiţe izgonite de copii, pentru că e mai mică. Planul secund este o punere în scenă al aceluiaşi motiv, Cenuşăreasa, dar mai apropiat în timp şi mai accesibil copiilor. Viziunea contemporană şi jocul dinamic şi ingenios al actorilor la vedere surprinde prin varietatea tehnicilor de mânuire a marionetelor, într-un spaţiu ce recompune prin decorul de lemn pictat ilustraţiile cărţilor cu poveşti.
Scenariul şi regia: Dan Hândoreanu
Scenografie: Roua Vasilescu
Costume: Aurelia Ravar
Coloana sonorã: Florin Grigoraş
Distribuţie: Leo- Nora Băcanu, Barbara Crişan, Gabriela Mitrea, Raluca Neacşu, Raluca Răduca, Mircea Corcoveanu, Horaţiu Dancu şi Dan Hândoreanu.
Spectacol pentru copii (1 h)

ora 18, sala mică
TEATRUL ŢĂNDĂRICĂ BUCUREŞTI
FAUST
Versiune liberă după J.W von Goethe şi Cristopher Marlowe
Regia, scenografia (construcţia de păpuşi), ilustraţia muzicală şi scenariul:
Gabriel Apostol, Ion Brancu şi Mariana Zaharia
Distribuţia: Gabriel Apostol, Ion Brancu, Mariana Zaharia.
Povestea lui FAUST – cunoscut şi ca FAUSTUS sau DOCTORUL FAUSTUS – este povestea unui necromant şi astrolog german care şi-a vândut sufletul Diavolului în schimbul cunoaşterii şi puterii. Se pare că a existat un Faust în istorie care a murit în jurul anului 1540, lăsând în urma sa studii de alchimie şi vrăjitorie, astrologie, studii teologice şi diabolice bazate pe necromanţie. Pornind de la ideile care s-au vehiculat de-a lungul timpului în jurul personalităţii lui Faust şi a legendei sale, şi folosindu-le drept pretext, Gabriel Apostol, Ion Brancu, Mariana Zaharia construiesc un spectacol-parabolă, FAUST, care încearcă cu mijloacele animaţiei să reinterpreteze mitul faustian. Protagoniştii poveştii sunt pacienţii unui spital de boli psihice care încearcă să “se salveze” asumându-şi inconştient rolurile lui Faust, Mefisto şi Margareta. Conflictul se declanşează în momentul conştientizării reale a rolului pe fiecare personaj îl joacă.
Spectacol pentru adulţi, cu păpuşi şi măşti, fără cuvinte (50 min)

ora 19, sala mare
TEATRUL ARIEL TG MUREŞ
Taxi vinil
de Alina Nelega, după o idee de Arthur Schnitzler Premiera absoluta
Regia: Luisa Brandsdorfer (Germania)
Scenografia: Alina Herescu
Coregrafia: Ricardo El Holandes
Distribuţia: Monica Ristea Horga, Elena Purea, Roxana Marian, Mihaela Mihai, Ionela Nedelea, Liviu Topuzu, Marius Turdeanu, Marius Manole, Costin Gavază, Mihai Crăciun
Teatrul „Ariel” prezintă premiera absolută a spectacolului Taxi Vinil, proiect în care are ca parteneri Fundaţia Dramafest, Teatrul Naţional Tg Mureş, UAT Tg Mureş şi AFCN. Scris după o idee de Arthur Schnitzler, textul Alinei Nelega surprinde relaţia dintre bărbat şi femeie, transpusă în societatea contemporană. Moneda de schimb e sexul ca iubire sau şantaj, ca soluţie de supravieţuire sau necesitate de înţelegere a unei lumi în care totul pare a fi simulare. Dincolo de duritatea aparentă a unora dintre personaje, se relevă visele, speranţele, dorinţele de parvenire socială şi materială, adică viaţa reală, neambalată în foiţă strălucitoare. Neputinţa de adaptare duce la sinucidere morală sau chiar fizică, totul în ritm de tango, dansul perechilor, dansul vieţii.
Spectacol pentru tineri.

Niciun comentariu: