Întâlnirea, după patru ani şi jumătate cu cei din Botoşani a fost una ciudată. Am avut emoţii cât nu am avut la toate expoziţiile mele la un loc. Din păcate, am nimerit în mijlocul "intereselor" unor oameni cu nume în oraş dar mici la caracter. Şi, chiar dacă, pe undeva prin programul "Zilelor Eminescu" era trecută şi expoziţia, nimeni dintre cei veniţi la această manifestare nu a ştiut. Un gust amar...
Pentru mine, pentru cei puţini care au venit la vernisaj (vă mulţumesc, Prieteni) expoziţia a fost o reuşită.
În imagine, doi oameni dragi mie: în stânga Andrei, fiul meu, la mijloc Cezar Amitroaiei, fost coleg de clasă, actor la Teatrul "Mihai Eminescu" din Botoşani, protagonistul multora dintre imaginile mele mai vechi, pe care le-aţi putut vedea pe cele două bloguri.
2 comentarii:
Eu nu stiu cum au stat lucrurile , dar intr-adevar evenimentele din ziua de 15 ianuarie nu au fost delco promovate...eu am aflta de expozitie seara dintr-un buletin de stiri in care erau prezentate evenimentele ce au avut loc pe parcursul zilei ce se incheia...ciudat. Sunt lucruri care trebuie prezentate inainte sa aiba loc,iar apoi ramane de vazut daca trebuie si dupa. Imi pare tare rau ca nu am stiu, mi-as fi dorit si eu sa fiu acolo.
Ma bucur ca il vad pe Cezar amitoaiei si aici,un actor exceptional si sa av spun un secret,si un regizor la fel de bun. Cat despre fotografiile dumneavoastra in care l-ati folosit ca model,le-am vazut si eu,o parte din ele probabil,ce am gasit pe blog, nu pot spuen decat ca sunt profesioniste.Forte frumos!
mai multe imagini ?
ai scris o ..scuza puerila...dai vina pe computer...
imagini..
imagini...
imagini !!!!!!!!!
Trimiteți un comentariu