09.05.2014 - despre Fotografie cu dragoste - 129

Din nou în seara asta la Operă. A doua vizionare cu public înaintea primei premiere de mâine. La Traviata. În rolurile principale, cum am mai scris, Ana Maria Donose și Florin Guzgă. De data asta mi-am găsit loc fix în loja cu numărul 2 dreapta, aproape de-asupra fosei. A orchestrei. Am la mine trei obiective: de bază 70-200 mm f4 IS L USM (cu inel de prindere pe trepied), 50 mm F1,2 L USM și un Sigma fish eye diagonal de 15 mm f2,8. Toate (pe rând) pe un Canon EOS 5D Mk III (fixat pe modul silențios de declanșare, ceea ce îmi permite să fotografiez fără teama de a deranja publicul la pasajele în care se cântă fără orchestră). Mă mai ajut, de un monopied Giottos, pentru situațiile în care timpul de expunere este mai lung (pe care am montat teleul și gripul aparatului, pentru o mai bună priză la încadrarea pe vertical...

70-200 (la 70 mm), 1/160, f 6,3. Urmăresc la încadrare imaginea interpreților principali reflectată în pantalonul-oglindă din partea opusă a scenei și, pe cât posibil, reflexia celor doi pe podeaua scenei, reflexie dată de lumina întoarsă din oglindă. O focală mai lungă m-ar fi ajutat să prind reflexia celor doi pe podea în întregime. La editare păstrez și partea din dreapta imaginii, unde în dreapta sus am o altă reflexie albă, asemănătoare unei luni. Am considerat că astfel compoziția capătă greutate, chiar dacă distribuția personajelor în cadru este, cumva, în afara ”tratatelor” de încadrare cunoscute. ISO 1000, compensare expunere - 1/3 diafragmă.

Aceeași gândire (de fracțiune de secundă), același obiectiv, la 100 mm, 1/200, f 5,6. Aceeași compoziție cu ajutorul reflexiei în pantalonul-oglindă, reflexie care întoarce lumina dând umbră în fața înterpreților (de astă dată doar se ghicește reflexia), în schimb, față de primul cadru, în dreapta celor doi (jos) am reflexia coliviei din spate dreapta, ceea ce dă un element inedit în cadru. ISO 1000, fără compensare de expunere.

Obiectivul 50 mm f 1,2, timp de expunere 1/200, f 4,5, ISO 1600. Un timp scurt de expunere, ales pentru a ”îngheța” mișcarea celor doi dansatori. Lumină combinată - tungsten, halogen, neon - compensare expunere - 2/3 diafragmă.

Un cadru foarte greu de realizat tehnic, datorită diferenței mari de lumină între scenă, fosă și sală. Obiectivul de 15 mm, ISO 1000, timp de expunere 1/40 secunde, f 9, compensare expunere - 1, 1/3 diafragmă. Un cadru în care am prins scena, fosa și aproximativ 40% din stal. La editare am mai închis partea scenei și am deschis zone din stal, loje și balcon. O imagine de atmosferă, tehnică...

70 - 200 la 173 mm, ISO 1600, timp de expunere 1/200, f 4,5, compensare de expunere - 1/3 diafragmă. Interpreta este clar detașată de fundal datorită diafragmei deschise aproape de valoarea maximă, culorile verde, albastru și roșu compun cromatica acestui cadru, iar tejgheaua barului, roșie, taie aproape în două cadrul pe orizontală, în antiteză cu verticala corpului interpretei, o ”cruce de foc” amintind de finalul tragic al piesei.

Și aș putea continua așa până spre dimineață. Imagini făcute în viteza desfășurării spectacolului, cu variantă de încadrare, de focus, de diafragmă și timp de expunere și de compensare și ISO luate în fracțiune de secundă. Sper să înțeleagă cât mai multă lume ce am scris și, poate, cândva să ajute la cineva!