Expoziție FotoIași la Suceava

Un gând

Mă distrează impostorii. Îmi este milă de cei care umblă în genunchi prin fotografia românească preferând să întoarcă capul în loc să-ți răspundă la un firesc ”Bună seara”!

Nu am mai făcut de doi ani genul acesta de imagine, de când Palatul Culturii a intrat în renovare. Este un gen de fotografie care ține de tehnică, de găsirea unui loc convenabil din care să fotografiezi. Artificiile brăzdând cerul le fotografiezi simplu, din mână. Lumini și culori. Atunci când mai introduci un element în ecuație (în cazul de față spatele Palatului Culturii, din Grădina Palas - nici el terminat de renovat), situația se mai complică puțin: găsirea unui punct de stație (în cazul de față terasa de la Food Court), trepied, telecomandă, răbdare și inspirație. Inspirația de a alege setarea potrivită pentru a fotografia artificiile. Eu am ales una nepotrivită: ISO 100 - prioritate de diafragmă - aparatul stabilește automat un timp de expunere în funcție de lumina ambiantă, rezultând expuneri între 30 și 6 secunde, funcție de valoarea diafragmei. Fotografiind astfel, de multe ori a trebuit să acoper cu mâna obiectivul, datorită multitudinii de artificii explodate în intervalul respectiv de timp.

Mult mai simplu (și cu rezultate surprinzătoare) ar fi fost să setez aparatul pe Bulb (de lalea), să declanșez (cu ajutorul telecomenzii) și să țin obturatorul deschis atâta timp cât ochiul și sufletul considerau că este necesar (asta nu se găsește în nici o carte).

Expoziție Mihai Cantea

Din 15 octombrie și până în 14 noiembrie pe gardul Parcului Copou expune Mihai Cantea. ”Picături de viață”. O expoziție nici simplă nici complicată. Nici frumoasă (ci foarte frumoasă) nici urâtă. Nici veselă nici tristă. Nici sofisticat de editată nici exagerat de colorată nici măcar pe placul acelora pentru care culoarea este și va fi mereu un chin. 

Imaginile le puteți vedea AICI. Asta nu înseamnă să nu trageți o fugă până în Copou pentru a arunca o geană!

La mulți ani Tata Mihai. Încă o dată îți mulțumesc pentru toate clipele pe care mi le dăruiești...

Iar a-nceput... avem di tăti!

Toamna Fotografiei Ieșene

1. Împreună 2 - expun 25 dintre membrii FotoIași
2. American Dream - expoziție personală Cristi Vieriu (14 ani)
3. Fii Fotograf de Iași - finalizarea proiectului cu elevii și liceenii din Iași

S-au stabilit și datele expoziției de Fotografie de Stradă. Și cei care vor expune. Ceea ce este foarte bine. Felicitări Iuliei Pașcanu și lui Andrei Weingold pentru munca depusă!

Două întrebări se merită puse?

 1. de ce nu și o imagine a lui Tudor Ghioc? Măcar una era cu mult mai bună decât multe dintre cele din expoziție.

2. cât de pupător în fund, lipsit de respect pentru cei care te-au ajutat cu imaginile lor, cât de neprofesionist poți fi ca să pui pe afiș o imagine, alta decât una din expoziția ieșenilor care, încă o dată spun, te-au ajutat să-ți faci treaba? Asta dovedește că nu dai 2 (doi) bani pe ei și contezi doar tu, sau, dacă nu mai rău, prostie!

Cutia cu amintiri

Domnul din imagine are 82 de ani. Într-un fel, mi-a marcat o bucățică de viață. Numele său este Savu Vasiliu (zis Cocor- când era mai tânăr spunea mereu că merge la Partid să-i dea o ”cocorație”) și vreme de 40 de ani s-a ocupat de destinele fotbalului din Dorohoi.

În vara anului 1976 (terminasem clasa a VIII-a la Săveni, unde locuiau părinții mei) m-a văzut câteva minute pe un maidan din Dorohoi jucând fotbal. Eram portarul lui pește, da-mi plăcea la nebunie să mă dau cu fundul de pământ ”zburând” din bară-n bară. M-a întrebat de unde sunt și, peste două săptămâni a bătut la ușa casei din Săveni, spunându-le părinților că a venit după mine. Să mă ia la Dorohoi la Școala sportivă de care răspundea. Clasa a IX-a și o bucată dintr-a X-a l-am avut antrenor. Apoi m-am mutat la Botoșani la juniorii C.S.-ului. 

Nu l-am mai văzut din anul 1977. Aproape 35 de ani. Vineri am fost cu un coleg de la Iași (observator de meci) la Dorohoi. Am întrebat pe un cunoscut dacă Savu Vasiliu mai trăiește. M-a dus la el. S-a uitat câteva clipe la mine și m-a întrebat: ”Ce mai faci măi Dușa?”. Mi-au dat lacrimile.

Restul e de prisos...

Să vorbim despre Fotografie

Un nou Proiect fotografic public

Mai multe detalii pe FotoIași

Vorona (hram/bâlci) 2

Nu este o imagine extraordinară. Dar o emoție, o poveste, o secundă de viață ascunde. Schimbul de generații, forța degajată de către călugărița tânără în contrast cu puterile din ce în ce mai scăzute ale celei în vârstă... Ar fi multe de spus. Eu am dat cheia, povestea este a voastră...

 Dolar Men

Stropită cu sânge

 Îndeletniciri plictisitoare

 Gagică nouă

 Rural cauboi

 Roșu și iar roșu

 O părere

Inspector Men 2

Vorona (hram/bâlci) 1

Soare, vânt, popor, puzderie, magaoaie urlând (sus manele, jos cântări popești), coadă la agheazmă, coadă la trecut pe sub icoana făcătoare de minuni, gură-cască, merțane și BMW-ele de cocalari, mici, vată pe băț, tiribombe, înghețată naturală, dame bine, dame și mai bine, pipițe, pițipoance, maneliști, mitraliere și chistoale de plastic, baloane pentru copii, șervețele parfumate, handicapați dându-se în lanțuri, icoane de vânzare, coadă la wc, credincioși (oase) cu capu-n țărână, pomeni, pomanagii, 5 lei tura la carusel (la Palas=3 lei), tămâie la pliculeț, câte și mai câte cărțulii sfinte, lumânări de ceară curată.

cioropilAgheazmă

 Voronskaia Piți

 Strong Men (fost motociclist la Zidul morții, omul carer a muncit toată viața pentru Cultura română, omul care l-a învățat pe Iozefini tot ce știe)

 Triunghiul Bermudelor

 Piți constracșân

 Zâna batterflay

 Piți ander constracșân

 Inspector men

 Adio copchilărie

Restul mâine...