Sunt doar un licurici. Strălucesc atâta timp cât vreți voi să mă vedeți. În rest... bat ca o inimă!
sâmbătă, 9 martie 2013
vineri, 8 martie 2013
joi, 7 martie 2013
miercuri, 6 martie 2013
marți, 5 martie 2013
duminică, 3 martie 2013
Despre lucrurile simple 2
Fiecare își trăiește viața așa cum consideră de cuviință. Azi poți fi zmeu, să dai cu toți de pământ după cum vrea mușchii tăi, mâine - când aripa deșertăciunii deja ți-a intra în suflet - mielușel, că capul plecat sabia nu-l taie (după cum spune proverbul). Atunci te rupi de prieteni, îi tragi în preajmă pe cei care nu au prea multe de spus - sunt ușor de dus cu ”farmecul” personal acolo unde vrea același mușchi al tău - și mergi, în genunchi mai departe. Pe tine nu te mai ”doare-n fiș” ca altădată. Ai nevoie dintr-o dată de confirmări, că aia e minunată, că ailaltă e la fel de minunată și că cealaltă este și mai minunată și ea. Și atunci te milogești după aprecieri ca să-ți arăți ție însuți că exiști și că deșertăciunea vieții o poți zugrăvi frumos, nebăgând de seamă că în alb și negru ea, deșertăciunea, tot deșertăciune este!
P. S. (mititel): facem o pauză pe aici... e vremea minunilor.
Despre lucrurile simple
Fiecare dintre noi visează la ”cai verzi pe pereți”. Fiecare spune despre ai lui că sunt mai frumoși decâți toți pe care i-a văzut el pe ici, pe colo și pe aiurea. Și fiecare are dreptate... Azi caii mei verzi sunt un pic mai mult albaștri. Ca un cântec de inimă albastră fredonat printre dinții scrâșniți a neputință sau, din contră, a mare bucurie. Chiar dacă, atunci când suntem bucuroși, nu scrâșnim din dinți. Vorbeam într-o postare acum puțin timp despre ”știința” sau ”arta” decupajului. Acum decupajul nu mai are o așa de mare importanță. Imaginea este simplă, dacă a vorbi în imagine despre o floare este simplu. Culoarea și puterea de a schimba, cu ajutorul prelucrării digitale forma florii, poate trezi, și ea, emoție. Iar asta nu o înveți la nici o școală și nici din tratate. Vine doar din inima ta. Când tristă, când fericită (ce puțin într-o viață), când trilulilu, când cu amocul adiind printre valve. Și a te bucura de dumneaei, imaginea transformată după chipul și asemănarea ... înseamnă că sunt mai viu ca ieri cu o zbatere de aripă de înger!
vineri, 1 martie 2013
marți, 26 februarie 2013
Memoria Decupajului
Nu este un secret: în ianuarie 2008 începeam în colaborare cu (pe atunci) Centrul Cultural Francez din Iași ceea ce s-a numit ”Atelierul de Fotografie”. Țin minte că la prima întâlnire 119 ”copii” au făcut ca sala Benjamin Fondane să devină neîncăpătoare. Între timp, copiii au crescut. Unii sunt astăzi fotografi profesioniști recunoscuți. Alții cochetează, în continuare, cu Fotografia. Despre alții, puțini, e drept, nu mai știu nimic.
Zilele care s-au scurs de la începutul lui 2013 mi-au adus multe bucurii. Câțiva dintre copiii care au fost, la un moment dat alături de mine au avut rezultate notabile:
- Iulia Antoniade (Iacoban) a câștigat ieri marele premiu la concursul ”Învinge un Pro cu Sony NEX” organizat de către Sony România. La prima selecție a acestui concurs, din cei 30 de oameni aleși de juriu pentru etapa a 2-a, în afară de Iulia s-au mai aflat Bogdan Bădulescu - care a terminat unul dintre Cursurile de Inițiere în Fotografie pe care le organizez - și Ionuț Cârjă - participant la câteva ediții ale Cafenelelor de la Cărtureștii din Iulius Mall. La etapa următoare, printre cei cinci care și-au câștigat, prin imaginile făcute dreptul de a merge la Veneția în etapa finală, au fost Iulia și Ionuț. Iulia a câștigat! La fel cum a mai câștigat acum vreo două săptămâni și un alt concurs, cu o fotografie alb-negru, a cărui premiu a fost tot un aparat Sony NEX 5... Nu pot decât să mă bucur pentru ea și colegii săi. Cuvintele sunt de prisos!
- Alecsandra Drăgoi este nominalizată pe lista scurtă a concursului Sony World Photography Awards la două categorii ale secțiunii tineret (Alecsandra nu a împlinit 19 ani): Cultură și Portret. Sper ca în aprilie, la festivitatea de premiere de la Londra, să câștige una dintre aceste categorii. Ar fi unul dintre cele mai mari rezultate ale ultimilor ani din fotografia românească. Mă bucur și pentru ea, mai ales că imaginile din concurs au fost făcute alături de mine la Botoșani, la Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă de la sfârșitul anului care a trecut. Pentru Alecsandra se deschide o poartă pe care nimeni nu ar fi bănuit-o. Depinde doar de ea de acum încolo câți pași va face Dincolo de Orizont!
Și asta îmi dă puterea să merg mai departe...
24 februarie 2013, Palas Mall Iași, Târg de antichități.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)









































