Amintirile de ieri (4)...
Mă trezesc cu noaptea-n cap, mă-mbrăcinez, întricouez, împapucez, halesc ceva, spăl fasolele, înșfac rucsacul și o tai spre gară. Taman la timp să prind din mers trenul spre Luxemburg. Trei ore casc ochii pe geam. Întunecat, a ploaie. Norocul porcului...
Trenul oprește în stația finală, cobor, pipilică, bag mâna adânc în rucsac, scot aparatul și o iau la adidas, agale, spre centrul orașului. Trec viaductul, m-aș duce prin vale, da la lumina care este... așa că voi încerca în piața de legume - haleală de lângă centru. Sâmbăta știu că e târg. Musai găsesc eu ceva de clămpănit...
Când să trec drumul să intru în piață aud de după rucsac un răget și mai mai să dau jos pe un nene din doi care pedalează de zor. Ieșiseră din spatele meu de după o poartă de-asupra căreia scria ”Meliția”. Ptiu trăsni-i-ar de beliți găndesc eu în gura mare uitându-mă încruntat după cei doi hăndrălăi călare pe biciucletă și în costume de policemani. Cu budigăi scurți.
Intru în piață, mă conofăiesc în stânga, mă câcâi în dreapta, inspirație nema. Rar mi-a fost dat să nu găsesc ce poza în asemenea zonă:
Doar atât... Nu-i nimic, gândesc eu dezamăgit, trec pe sub portal și ajung în cealaltă piață. Aia centrală din fața catedralei. Anii trecuți nu aveai loc la mese de câți turiști erau veniți în vizită și flămânzi. Acum jumate de piață e un fel de talcioc - bâlci cu antichități. S-au dus turiștii de altădată. E criză și la ei Monșer!
Fleoșc în stânga, fâs în dreapta... nimic Domne. Da nimic. Interesant. Deodată se proțăpește un nene de 1,50 m în fața mea și-l aud:
- Vous parler français?
- Oui. (mă uit în jos la el, unul dintre melețenii de pe biclă)
- Vous prendre des photos de jeunes filles?
- Pardon? (ce ai măi băiete, v-au călcat pedofilii de când n-am mai fost eu ultima dată pe-aci?)
- Faceți poze la fetele tinere? (repetă încă o dată și mai înfipt Colombo din fața mea)
- Nu Domne.
- Da la ce?
- La ce-mi place.
- Să văd
- Ia și vezi (și-i derulez înapoi vreo 12 imagini cu rahaturile de antichități pozate înainte... cât vorbisem cu el, pe ne ve derulasem trei imagini înapoi din ceea ce făcusem)
- Da... bine!
- Aveți probleme pe aici cu oamenii răi? (îl întreb eu interesat și compătimitor) Credeam că numai pe la noi prin România sunt astfel de probleme, da n-am auzit niciodată un polițist român întrebând pe un turist străin așa ceva...
Se face că nu pricepe și dă să-ncalece bicla s-o taie...
- Monseur (Monseur scriem, Monseur zicem), îl opresc eu cu glas gros și ridicat.
- Da, zice el coborând piciorul păros înapoi pe caldarâm.
- Despre poza asta întrebați? (era una dintre cele trei pe care le dădusem în urmă).
Se uită la mine cu o privire de câine alintat cu un șut în coaste. Își dă seama că cam fac mișto, da n-are ce spune. Nu se vede nici o față de jună în poză. Dă iar să-ncalece mijlocul de locomoție din dotare...
- Monseur, mai zic eu cu vocea și mai ridicată. Iar se oprește cu chicioru-n aer și se uită crunt la mine... să vă spun un secret: n-aveți femei frumoase în Luxemburg ( de unde dracu să aveți măi bulangiilor, ce să iasă din tine și pe cine ai pe-acasă?). Am fost de vreo nouă ori prin zonă și m-am uitat. Acum 14 ani am văzut una. Venea dintr-acolo, de sus... blondă, cu părul până în talie, 1,80, picioare superbe, fustă transparentă... când s-a apropiat vorbea românește domnule!
Nu mai așteaptă să-i mai zic ceva, încalecă bicla și se depărtează cu viteză, mai mai să doboare la un colț o damă bine luxemburgheză. Adică 1,55 m, curu cât șifonierul, chicioarele cât stâlpul de curent, plus păr pe ele din belșug.
Uite-așa era să devin foto-infractor. Nici măcar n-am avut onoarea să știu cu cine am stat de vorbă. Că nu s-a prezentat melețianu luxemburghez. Acuma întrebarea e așa: să fi plecat pedofilii lor din Romanela și să se fi re-orientat pe Be-Ne-Lux? Că prea au o fobie văd cu subiectul ăsta cu fetele. Sau s-or fi săturat băieții să-și vadă fiicele pe la Tv și prin ziare drogate, bete, făcând nani pe trotuar și cu chiloțeii la vedere de cuminți ce sunt? Cine știe...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu