Amintirile de ieri (2)...
Nu pot să spun că-mi place sau nu-mi place Amsterdamul. Mai mult l-am vizitat prin magazine. Cert este că pentru a face fotografii reușite în el - pentru că este foarte ofertant pentru fotografie - îți trebuie lumină. Soare. Umbră. Contraste. Și un pic de ploaie. Eu am avut parte doar de ultima. Ploaie de ploaie. Și doar jumătate de zi de soare. Prin multe dintre locurile umblate în această jumătate de zi lumina era aiurea. Adică soarele strălucea din partea opusă decât ar fi fost ideal. Dar, în lipsă de altceva mai bun, se poate și așa. Trebuie doar să fii atent și să știi să ”decupezi”. Cu aparatul, nu cu foarfeca!
Și la ei sunt magazine gen ”bazar”. Nu le-am inventat noi în ultimii 20 de ani și ceva. Și la ei găsești marfă de calitate și chinezării. Și la ei fațadele secolelor trecute se amestecă cu ”chiciul” v itrinelor prezentului. Nimic nu este nou sub soare. Nicăieri!
Pete de culoare pe un mal de canal. Este primul Citroen pe care-l văd transpirat...
Biciclete, apă, locuințe plutitoare, culori. Dacă mă gândesc bine mi-ar place la nebunie să stau într-o astfel de casă...
Un colț pe undeva prin Amsterdam. Nimic spectaculos. Doi bicicliști trec - năluci aproape neobservate - spre locul lor din inimă. Pe orice vreme, dacă vrei să fotografiezi, cel mai simplu Proiect despre Amsterdam ar fi acela cu și despre BICICLETE. Le găsești la orice colț, legate de barele oricărui pod, de diferite culori și tipuri. Doar chef să ai să fotografiezi. Eu n-am prea avut!...
Nenea de după geam sigur era mare microbist. Și, sigur aștepta cu sufletul la gură finala mică cu Brazilia...
Tot din ciclul ”viață liberă și-un praz verde”... mama era puțin după un pahar de bere. Este o imagine făcută mai spre seara aceleiași zile, când iarăși a ieșit pentru jumătate de oră soarele. O mulțime de oameni pe la diverse colțuri stăteau cu berea-n mână și discutau. Habar n-am ce!...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu